Episodul 006

Drepturi trans, muncă sexuală și electoralism cu Antonella [RO]

Drepturi trans, muncă sexuală și electoralism cu Antonella [RO]

În care povestim cu Antonella Lercă, prima femeia romă trans lucrătoare sexuală care a candidează la o funcție publică în România.

Descriere

În acest episod discutăm cu Antonella Lercă, o femeie romă trans lucrătoare sexuală, activistă pentru drepturile omului, fondatoare a organizației Sex Work Call (SWC) și candidată la Consiliul local din Sectorul 2, București la alegerile locale din 2020. În prima parte a discuției Antonella ne povestește despre experiența ei cu descoperirea și asumarea publică a identității ei de gen, despre cum a fost recepționat acest lucru de familie și de către societate. Apoi discutăm despre tema muncii sexuale. Antonella ne povestește și despre perioada petrecută în Italia prestând acest tip de muncă. Învățăm despre tipurile de muncă ce cad sub această umbrelă și despre activitatea organizației SWC. În ultima parte, invitata noastră ne vorbește despre candidatura ei la Consiliul Local din Sectorul 2, despre ce a motivat-o să candideze pentru o funcție publică și despre temele pe care dorește să le aducă pe agenda publică, dacă și când va fi aleasă.

(Re)Surse

Asociația Sex Work Call
http://www.sexworkcall.ro/
https://www.facebook.com/swcro
Asociația MozaiQ:
http://www.mozaiqlgbt.ro/
https://www.facebook.com/mozaiqromania
Lerca Pentru Consiliul Local Sector 2:
https://lerca.ro/
https://www.facebook.com/LercaS2
Fundraiser pt. candidatura Antonellei:
https://fundrazr.com/f1glAc?ref=fb_99Nc74_ab_5KDMAEsFI8r5KDMAEsFI8r
Artwork by Vlad Cucu
Sloth metal riffs by Zomfy
Intro/Outro song: "The Government as an Abusive Boyfriend" by Sofia Zadar
https://www.youtube.com/watch?v=i3JW1M_VesI
https://www.facebook.com/sofiazadar/
https://open.spotify.com/artist/3F4Ec4iFdVp4Pmzhw2Zrd1

Transcript

** Aceasta este o transcriere făcută pe fugă. Aceasta s-ar putea să nu fie forma sa finală.

[00:00:09.33] Ioni: Salut și bine v-am găsit la un nou episod Leneșx. Astăzi facem o pauză deoarece Leneșx nu se mai ocupă de acțiune directă cât de acțiune electorală și stăm de vorbă cu Antonella. Înainte de asta, totuși, alături de mine azi sunt Adina – Bună – și Robi – Salutare, salutare – și, cum am menționat, invitata noastră de astăzi este Antonela – Bună tuturor.

[00:00:38.85] Adina: Vom discuta astăzi cu Antonela, prima femeie trans romă lucrătoare sexuală, din România, care a candidat vreodată la o poziție publică în politica românească. O să vorbim cu Antonella despre experiența ei ca persoană trans în România și despre munca politică [00:01:00.00] în calitate lucrătoare sexuală, munca depusă la Sex Work Call, precum și despre candidatura ei la Consiliul Local Sectorul 2 – Audiție plăcută.

[00:01:39.00] Ioni: Pentru început, ne spui, te rugăm, câteva lucruri despre tine și despre backgroundul tău?

Antonella: Hey. Bună tuturor. Sunt Antonela Lercă. Am 30 de ani sunt din Iași. Născută în Iași, momentan sunt la București. Am locuit în Italia peste 11 ani unde am practicat și activismul pentru drepturile omului. M-am întors în țară de peste [00:02:00.00] cinci ani de zile. Cinci ani în care am pus cap la cap toată experiența din activismul pe drepturile omului și am hotărât să pot intra în locul unde se fac deciziile importante și m-am gândit să o iau cu pași mici și să încep cu un post de consilieră în Consiliul Local al Sectorului 2, pentru ca mai apoi să pot candida și în alte posturi mai importante, să pot schimba ceva în bine în România.

Robi: Vrei să începem [00:02:30.00] discuția vorbind un pic despre experiența cu descoperirea identității de gen. Discrepanța, diferența asta față de naștere. [00:02:39.87] a fost ceva ce ai putut să identifici de mica? Și cum a fost recepționată tranziția de către familie, de către societate?

[00:02:51.00] Antonella: Desigur, eu m-am născut într-o familie tradițională romă. Și atunci ca orice băiat cuminte al familiei a trebuit să fiu obligată de familie [00:03:00.00] să mă căsătoresc – de fapt, să mă însor – de la 14 ani. Bineînțeles nu s-a întâmplat nimic în seara nunții deși tradiția noastră romă spunea ca a doua zi dimineața să arătăm acest cearșaf plin de sânge. Practic, că fata a fost virgină și că s-a înfăptuit actul sexual și că a conceput un copil. Nu s-a întâmplat, bineînțeles. Pentru că în noaptea nunții eu și fata cu care eram căsătorit, nu ne-am atins unul de altul. Ba mai mult, probam rochia de mireasă să văd [00:03:30.00] cui i-ar sta mai bine mie sau ei. Evident, a doua zi nu s-a arătat nimic la geam și atunci familiile au dat buzna peste noi în cameră să întrebe care sunt problemele.

[00:03:40.32] A început un întreg scandal între familia mea și familia ei. Amândouă familiile fiind destul de bine văzute în comunitatea romă acolo. Atunci a trebuit ca mama să găsească o scuză pentru mine că nu m-am atins de fată și atunci am început să mergem pe la diferiți [00:04:00.00] doctori, psihologi, endocrinology, avocați, polițiști, peste tot. Aveam nevoie de o dovadă, de un act ceva, care să arate familiei fetei că uite dom'le băiatul meu este bolnav și nu poate să satisfacă plăcerile carnale ale fetei. M-au internat la un spital de psihiatrie cu … Pe atunci îm dăduse diagnosticul de – stai să mi aduc aminte – tulburări de comportament sau ceva de genul ăsta. Nu era un diagnostic [00:04:30.00] ok, îți dai seama. Și nu era cel adevărat.

[00:04:33.90] Între timp, cât am fost internată la Psihiatrie – o experiență groaznică chiar nu vreau să explic acum am toată experiența din Spitalul de Psihiatrie printre oamenii care urlau, mizerii și materii fecale peste tot, încuiată cu cheia, cu lacătul. Deci a fost o experiență traumatizantă oricum. Cât am fost acolo internată, erau diferiți studenți veniți din afara țării care făceau facultatea de medicină Alexandru Ioan Cuza Iași. Și [00:05:00.00] era așa o tradiție a doctorilor de a își duce elevii în spitale să facă un fel de practică, un fel de explicații.

[00:05:12.88] Când a venit și la cazul meu, când au ajuns și la mine, m-au văzut că eu eram ok, studenții. Și în acel moment un student care venea din Maroc a zis că „nu, că eu am mai întâlnit așa cazuri la mine în țară. Sunt oameni normali. De fapt nu sunt cu tulburări de comportament, [00:05:30.00] de fapt există un diagnostic care se numește disforie de gen. Băiatul ăsta de fapt este o fată și noi în Casablanca operăm astfel de cazuri și le punem organ genital feminin”. Doctorul a rămas tâmpit, că el nu știa de așa ceva. Sau, mă rog, nu și-a dat silința să afle despre ce era vorba în cazul meu și m-a externat cu acest diagnostic.

[00:05:56.83] Ceea ce era foarte important pentru familia mea, era să avem un act doveditor că [00:06:00.00] Antonela este nebună. Când am ajuns în comunitate și mama le-a arătat uitați băiatul meu este nebun, de aia n-a putut să se întâmple nimic între ea și fată, s-a ajuns la pace între familii s-a dat înapoi toate darurile de nuntă și așa mai departe. Și acolo a început marginalizarea. Pentru că acolo practic s-a rupt filmul. Nu mai eram considerată o persoană ok, eram considerat o persoană nebună. Nu eram luată în considerare nici la discuțiile familiale. Trecem peste partea personală, [00:06:30.00] că e destul de sensibilă. Doar așa vag și în mare povestim. Că e greu de retrăit ce am trăit eu.

[00:06:40.53] Robi: Da, sigur. Doar cu ce te simți confortabil. Despre cât de autoritar și violent este sistemul psihiatric mai puteți asculta și în episodul 4. Cred. Pe care l-am înregistrat cu Oana și Ioana de la Mad Pride Și despre cât de mult [00:07:00.00] sunt medicalizate tot felul de condiții care sunt de fapt diferențe, nu sunt boli. Că nu e o boală să fii transgender. Dar așa e catalogată în … [n.r. DSM, ICD].

[00:07:09.87] Antonella Îți dai seama că în perioada aia – eu vorbesc de anii 90, spre 200 – oamenii nu știau. Și oricum în anii ăia OMS-ul [n.r. Organizația Mondială a Sănătății] avea încă diagnosticul de disforie de gen pentru persoanele transgen. Mi se pare că OMS-ul a scos de curând.

[00:07:28.00] Robi Cred că merită menționat faptul că [00:07:30.00] e foarte importantă intersecția dintre identitatea trans și clasă. Se intersectează în mai multe feluri, de la accesul la joburi pe de o parte, și cealaltă parte la accesul financiar la o tranziție cât mai complete, să zicem.

[00:07:44.96] Antonella Bineînțeles că după ce am ieșit cu disforia de gen, cu acest diagnostic eu mi-am putut asuma public identitatea de gen. Pentru că eu mă regăseam în identitatea de gen transgender de mica, doar că mi-o asumam public.

[00:07:58.04] Acum fiind considerată nebună de familie, am [00:08:00.00] putut să profit de această libertate, să zicem așa, și să accesez tratament pe bază de hormone. Doar că nu era chiar tratamentul exact pentru acest diagnostic. Luam anticoncepționale – cele pe care le foloseau fetele pentru a nu rămâne însărcinate –în loc de înlocuitori a hormonilor care sunt necesari în tratamentul pentru disforia de gen. Și practic am început să iau tratament așa zis hormonal. Dar era foarte important [00:08:30.00] pentru mine pentru că mă ducea spre o adolescență transgender ceea ce nu foarte multe persoane trans au ocazia de a le trăi.

[00:08:39.26] Bineînțeles că am mers în continuare la școală și chiar dacă eram sub tratament hormonal. La școală au început să apară primele semne de transfobie din societate, bullying și așa mai departe. Acolo am întâlnit prima dată episoade transfobice și din partea profesorilor și din partea colegilor. Bineînțeles colegilor încurajați de profesori. Profesori ultra ortodocși [00:09:00.00] și ultra religioși. Tot sistemul ăsta de învățământ era foarte groaznic și imposibil pentru mine pentru că nu aveam cum să mă duc la baia de băieți pentru că nu mă simțeam băiat.

[00:09:12.23] Trebuia să aștept să se sune de intrare în clasă după ce se termina pauza ca să pot să mă duc și eu la baia de fete să mă ușurez. Ca să pot să merg înapoi la ore. Întârziam de fiecare data, la fiecare oră, cu cinci minute pentru că trebuia să mă duc la baie. Printre altele profesorii care îl văzuseră deja primele schimbări, [00:09:30.00] de creștere a sânilor, creșterea părului. Mi s-a reproșat că am părul prea lung că ce sunt eu fetiță sau băiat și ascultând colegii ce a spus profesorii și toate insultele, m-au prins într-o zi în spatele școlii și mi-au tăiat părul din cap. Acuma nu știu dacă au fost puși de către profesor sau dacă a fost inițiativa lor.

[00:09:52.07] Bineînțeles că nu am mai avut curaj să mă mai duc la școală a doua zi. Și mama mă întreba ce se întâmpla. Oarecum [00:10:00.00] mama începuse să accepte ideea că vreau să fiu femeie și mă susținea în limita posibilă pentru că tata era împotrivă. Și atunci când m-a văzut tunsă în cap, tata era foarte fericit că m-au tuns colegii în cap pentru că el abia aștepta să mă tundă cineva în cap. A mers a doua zi țiganca cu mine la școală și a făcut mare scandal și mare circ. Deci, accesul la sistemul de învățământ, la sistemul sanitar [00:10:30.00] la un psiholog, la instituții publice, este foarte îngreunat pentru o persoană trans și în 2020.

[00:10:37.07] De exemplu noi acuma nu avem nici tratament hormonal, este ilegal. Trebuie să îl cumpărăm din piața neagră, din Turcia și așa mai departe. În a accesa piața locurilor de muncă nici nu mai vine vorba pentru că din moment ce te prezinți la un interviu și arăți buletinul de sex opus cu cel cu care te identifici, oamenii încep să râdă și te refuză cu râs. Adică nu te refuză nici măcar [00:11:00.00] elegant. Îți spune practice în față că ești anormal.

[00:11:04.76] Și bineînțeles instituțiile publice, accesarea de servicii publice, de protecție social, sunt foarte îngreunate de tras pentru că întotdeauna buletinul este o problem. Și atunci ca să schimb buletinul este aproape imposibil. Pentru că e necesar un avocat că drepturile omului, e necesar mulți bani. Pentru că depășește 1.000 de euro [00:11:30.00] ca să dai statul în judecată, să poți să îți schimbi buletinul. Și atunci e groaznic. Mai ales pentru o persoană transgender care este adolescent, la început de drum, nu ai cum să îi spui „dă o mie de euro”. E absolut aberant. Și nu avem avocați pe drepturile omului care să muncească gratis. Pentru că mi se pare ok, tre să ia și ei un ban, pentru că muncesc.

[00:11:54.82] Robi: Merită aici zis faptul că tipurile de barieră cu care te-ai confruntat sunt foarte [00:12:00.00] similare cu experiențele altor persoane trans din România și din toată lumea. La tine evident se mai adună și cu faptul că ești de etnie romă.

[00:12:06.46] Antonella: Da, e foarte greu pentru persoane mai ales adolescente pentru că nu știi ce se întâmplă cu corpul tău, nu știi de ce nu se conformează cu sexul biologic. Și atunci, existând și legi anti trans cum a fost cea a domnului senator, nu face practic decât să agraveze situația, să invalideze identitățile de gen. Și atunci se ajunge [00:12:30.00] chiar și la sinucidere, se ajung la cazuri de sinucidere ale adolescenților.

[00:12:35.77] Robi: Știi cumva ce procent din populația țării sau populația globului se identifică ca și trans. Cred că e undeva la 1% 2%. Pe acolo, nu? Pentru România asta înseamnă 300-400 de mii de persoane care se confruntă cu aceleași tipuri de bariere despre care ne-ai povestit.

[00:12:56.41] Antonella: Da, în România este undeva la peste două sute de mii de persoane trans. Desigur noi am luat în considerare doar persoanele trans publice [00:13:00.00] asumate. Dar dacă stăm să luăm și mediile rurale și adolescenții și așa mai departe, depășim lejer 200-300 de mii de cazuri în România.

[00:13:12.12] Adina Ți-aș propune să vorbim un pic și despre experiența ta ca lucrătoare sexuală și de munca politică făcută în domeniul asta. Și dacă poți să spui câteva cuvinte despre ce intră sub umbrela muncii sexuale și cum te poziționezi tu față de subiectul ăsta.

[00:13:34.38] Antonella Eu la vârsta de 17 ani, în urma tuturor asalturilor, violențelor și episoade transfobice, am hotărât să fug din România cât mai repede posibil unde mă văd cu ochii. Și am ajuns în Italia datorită unei persoane care nu avea chiar gânduri curate cu mine. M-a trecut vam și am ajuns în [00:14:00.00] Italia. A fost destul de greu la început să încep ca și lucrătoare sexuală pentru că nu știam despre ce este vorba. Am avut noroc că acest băiat care m-a dus acolo, mai erau două fete care practicau munca sexuală și mi-au explicat, pas cu pas, despre ce era vorba.

[00:14:15.30] Munca sexuală are mai multe ramuri, de la videochat, pornografie, muncă stradală și escort în interiorul apartamentului, până la site-uri de internet cum e onlyfans, [00:14:30.00] și așa mai departe. Munca sexuală în România este condamnată conform articolului 91 din 1991, în sensul că se dau amenzi în fiecare seară. Amenzi usturătoare de la 5.000 de lei până la o sută de mii de lei în fiecare seară. Ceea ce imposibilizează persoanele care practică munca sexuală stradală să acceseze orice formă de serviciu sau instituție publică. în România depășim lejer numărul de 20.000 [00:15:00.00] de lucrătoare și lucrători sexuali. Eu când am venit în România am venit cu ideea de a lupta pentru drepturile intersecționale ale persoanelor. Pentru a avea drepturi egale umane pentru toată lumea. Și atunci alături de alte colege pe care le-am întâlnit și ne-am întâlnit online, în mediul online, am avut această inițiativă de a înființa prima organizație care luptă pentru drepturile lucrătoarelor și lucrătorilor sexuali din România și am decis să înființăm organizația Sex Work Call. [00:15:30.00] Prima dată ca un grup pentru lucrători sexuali. După aia acum un an am oficializat actele și suntem o organizație oficială cu proiecte și așa mai departe. Noi la SWC avem … Scopul nostru este cel de a ajuta cât mai mult comunitatea și de a cere decriminalizarea totală a muncii sexuale. Ceea ce înseamnă că o să lucrăm la un proiect de lege și dacă găsim o persoană în spațiul politic care să o ducă înainte, să [00:16:00.00] o treacă, ar fi superb.

[00:16:02.31] Dar momentan suntem doar la gânduri așa utopice, că nu e așa de posibil în România să descriminalizăm munca sexuală foarte rapid.

Adina: Vroiam doar să fac o remarca și anume că pe lângă că faptul ești prima femeie transgender care candidează la o funcție politică în România, faci și munca asta de pionierat privind decriminalizarea muncii sexuale și în general tot ce se întâmplă sub umbrela [00:16:30.00] SWC.

Antonella: Faza stă în felul următor nu foarte multe persoane care practică munca sexuală își asumă public munca, pentru că riscă foarte mult, se expun foarte mult. Ceea ce poate aduce acte de violență și așa mai departe.

[00:16:46.17] Eu aș fi vrut să nu fiu prima care deschide o organizație de sex work în România, aș fi vrut să am deja o asociație care să ne asculte doleanțele și să mă ajute. Din păcate nu am găsit. Noi SWC lucrăm destul de intens [00:17:00.00], chiar anul trecut am avut primul protest în stradă al lucrătorilor și jucătoarelor sexuale în fața Parlamentului. Am făcut reach-out. Ceea ce înseamnă că ieșeam zilnic pe stradă spre a ne întâlni cu fetele și a le da mâncare, preservative, șervețele și toate cele esențiale practicării muncii sexuale cât mai multe condiții cât mai bune. Avem proiecte pe rol cu organizații internaționale care se ocupă pentru drepturile lucrătorilor sexuale. Avem [00:17:30.00] cazuri și cazuri de membri ai comunității care în perioada pandemiei COVID-19 au înfruntat sărăcie lucie, foamete și chiar riscul de a fi dați afară din casă.

[00:17:43.71] Unii chiar au pierdut și lupta cu diferite boli, de la HIV până la diabet. Avem un caz de o persoană care a rămas și cu piciorul amputat din cauza diabetului. Avem persoane trans care nu au accesat [00:18:00.00] până în ziua de astăzi serviciile de tratament împotriva HIV și atunci noi am încercat să îi ajutăm să îi ducem înspre instituțiile publice și să le facem buletine. În așa fel încât să poată să și ia tratamentul. Suntem chiar mândre de asta pentru că dacă nu eram noi nu cred reușeau să acceseze serviciile medicale ale României. Cazuri sunt mai tot timpul zilnic mesaje de ajutor, de cerere de ajutor. Din păcate nu avem resursele [00:18:30.00] necesare de a ajuta pentru toată lumea. Și aici mă refer la resurse financiare pentru care surse psihice avem, doar că nu poți face nimic cu resursele psihice dacă nu ai și resurse financiare.

[00:18:41.58] Ioni: Până acum ați avut un fel de susținere sau aveți vreun fel de contact cu vreunul dintre marile sindicate din România și credeți că v-ar ajuta sau care ar fi relațiile cu ele?

Antonella: Nu înțeleg la ce te referi prin marile sindicate.

Ioni: Cele tradiționale, Cartel Alfa [00:19:00.00] spre exemplu. Cele consecrate, cu oameni în teritoriu, cu activități pe muncă în general. Există vreun fel de deschidere pentru a integra și sex workul sau a lucra cu voi din partea lor, sau până acum au ignorat total subiectul?

[00:19:16.23] Antonella: Din păcate în România subiectul muncii sexuale este încă un subiect tabu. Ce înseamnă subiect tabu? Că nu se discută nici măcar de el pentru că le este rușine. Moralitatea din societate și așa mai departe. Nu am avut parte de colaborări [00:19:30.00], nici măcar nu ni s au trimis înștiințări că vor colaborare. Desigur noi făcut și un eveniment în care am invitat diferite organizații nonguvernamentale din societatea românească și am avut de partea noastră organizații LGBT, rome și așa mai departe care și-au arătat susținerea public față de munca sexuală ca fiind muncă. Problema e că în România munca sexuală nu este încă considerată o muncă, și atunci sindicatele bănuiesc că de asta nu vin înspre noi. Și [00:20:00.00] nu, nu am avut nici o colaborare.

[00:20:02.73] Robi: Ai zis că poziția ta și poziția voastră cu SWC este cea de decriminalizare totală a muncii sexuale, nu? Pentru că asta e de fapt singurul cadru legislativ care împuternicește lucrătoarele sexuale. Vrei să detaliem un pic mai exact ce înseamnă decriminalizarea totală și poate să pui dacă știi în contradicție sau paralelă cu sistemul din Suedia despre care se vorbește mult, dar care de fapt tot vulnerabilizează lucrătoarele sexuale.

[00:20:29.43] Antonella: Din păcate [00:20:30.00] la nivel european avem foarte multe feministe în Woman European Lobbies și aceste feministe fără a se consulta cu comunitatea sex workerilor, au reușit să ia bani publici europeni peste milioane și milioane de euro pentru a crea această lege, acest model suedez de incriminare a clientului, care nu face altceva decât să vulnerabilizeze mai mult comunitatea sex work. Victimele modelului suedez s-au dublat de la an [00:21:00.00] la an. S-a și dovedit public că acest model suedez nu funcționează și nu a fost luat în consultare cu comunitatea. Eu spun că este foarte important să se consulte comunitatea oricine înainte de a proceda la legi și așa mai departe.

[00:21:16.50] Noi la SWC avem la inimă decriminalizarea și activăm pentru decriminalizarea totală a muncii. Ce înseamnă? Înseamnă ca fetele în primul rând să nu mai primească amenzi la stradă seară de seară și să nu mai fie victime [00:21:30.00] ale autorităților. Înseamnă că fiecare persoană este liberă să facă cu corpul ei ce vrea, absolut ce vrea. Dacă eu vreau să îmi vând corpul este strict problema mea. Dacă mie îmi place să îmi vând corpul este strict problema mea. Nu trebuie să intervină statul să interzică a face cu corpul meu orice aș vrea. Și atunci noi am vrea să mergem spre modelul din Noua Zeelandă care este un model destul de ok. Nu este nici Acela un model perfect, dar măcar este [00:22:00.00] o formă de îmbunătățire a protecției muncii sexuale.

[00:22:04.31] Adina: Aș propune să facem trecerea către candidatura pentru Consiliul Local. Te-aș întreba ce te-a determinat, cum ai făcut pasul spre decizia de a intra în sistemul electoral? Și care sunt mizele personale și politice pentru care ai decis asta?

[00:22:22.32] Antonella: Eu am hotărât să intru în politică pentru că eram sătulă de acești oameni bogătași [00:22:30.00] care dau niște legi doar în favor personale. Ceea ce spuneam mai devreme că vreau mai multă auto reprezentare în orice instituție și în orice zonă a societății.Și atunci am zis că o să intru eu în ring să mă lupt cu acești balauri ai corupției pentru că în primul rând locuiesc în Sectorul 2 și nu sunt deloc mulțumită de serviciile din sectorul doi și de serviciile pe care le face primăria. Locuind aici de peste patru ani. M-am [00:23:00.00] săturat să fiu tot timpul o persoană nemulțumită de administrația sectorului și atunci am hotărât ca eu și cu echipa mea să intrăm în luptă cu diferite teme intersectionale, mai diferite de cele tradiționale, pentru a le pune în implementare.

[00:23:17.10] Adina: Poți să ne detaliez un pic care sunt punctele principale din programul politic pentru care poți să lupți când și dacă ajungi în consiliul local?

[00:23:26.88] Antonella: Sigur că da. Eu propun niște teme care pentru mine [00:23:30.00] contează și care pentru comunitățile mai vulnerabile contează foarte mult. De la protecție socială și servicii publice, până la drepturile femeilor și combaterea discriminării și un oraș mai verde.

[00:23:41.32] Ce presupune asta? De la protecție socială și servicii publice; aș dori fonduri și investiții în locuințe sociale și o plafonare a chiriilor; centre comunitare de socializare între bătrâni și copii; baze sportive cu acces liber; programe de mese calde în școli – știm foarte bine că foarte [00:24:00.00] mulți copii nu au nici măcar ce mânca nici înainte de a merge la școală nici după școală. Deci o cantină socială și un program de tip școală după școală ar fi foarte important. Iar o altă măsură pentru protecția socială și serviciile publice, am pus combaterea șomajului prin investiții în infrastructura locală și programe de formare și educare.

[00:24:19.09] Asta presupune niște traininguri, niște soluții de școală pentru persoanele care nu au putut să acceseze instituțiile școlare, cum sunt și persoanele trans care înfruntă [00:24:30.00] transfobie și bullying și atunci nu pot să își continue studiile sau sa se angajeze sau să aibe studiile necesare pentru a ocupa o funcție destul de ok.

[00:24:45.16] La drepturile femeilor și combaterea discriminării. Am dori o stradă mai sigură, investind în programe și măsuri de combatere a hărțuirii și agresiunilor sexuale. Am văzut foarte mulți că până și polițiștii hărțuiesc femeile pe stradă care au o fustă mai scurtă sau o tâță mai pe-afară. Noi vrem ca poliția locală care ascultă [00:25:00.00] de Consiliul Local… Poliția locală este foarte importantă pentru este controlată din Consiliul Local. Și atunci am putea face training cu ei să combatem misogini și așa mai departe.

[00:25:15.88] Niște programe de instruire în administrația locală în privința discriminării Aș face niște traininguri cu persoane aparținând din toate zonele vulnerabile, de la femei rome, persoane LGBT și așa mai departe, care să vină acolo și să ne țină traininguri cu administrația locală.

[00:25:33.28] Centre [00:25:30.00] specializate de zi și de noapte și în regim de urgență. Aici am fost atacată și public, cum că ar exista. Nu, dragii mei! Nu există în Bucureștiul întreg. În România toată nu avem nici măcar un număr de urgență pentru fetele care sunt victime ale violenței. Eu am avut la SWC un caz de o fată care a fost violată și nu am avut unde să sunăm pentru că dacă suni la Poliție, totdeauna este vina fetei, că de ce s-a îmbrăcat prea strident. Deci, este necesar să avem niște centre specializate cu personal calificat [00:26:00.00] care să știe cum să acționeze în diferite cazuri și psihologi și așa mai departe. Ne-am gândit și la centre fixe și mobile care să distribuie absorbante, cupe menstruale și produse de igienă personală a femeilor și a fetelor care au nevoie. Aici iar am fost atacată public, cum că aceste centre fixe și mobile există și se numesc magazine. Nu, dragii mei! Eu nu vreau în magazine. Eu vreau ca fiecare fată, femeie să aibă acces la absorbante gratis.

[00:26:28.30] Fetele alea nu decid ele să aibă [00:26:30.00] menstruație. Menstruația este o chestie biologică și naturală. Am putea lua exemple din Uniunea Europeană unde fetele își iau absorbante gratis de peste tot. Da, și de la magazine. Ok. Dar să fie gratis, nu să dea bani pentru că ele, că au hotărât să aibă acea menstruație și nu sunt obligate să plătească. Trebuie să ia gratis.

[00:26:50.02] La un oraș mai verde. Am observat că în sectorul 2 avem nevoie de mai multe spații verzi, grădini comunitare și toaletarea responsabilă a vegetației urbane. De ce nu avem prea multe spații verzi? Pentru că bogătașii au hotărât [00:27:00.00] să taie copacii, să își facă malluri, să își facă magazine și așa mai departe.

[00:27:09.88] Preluarea serviciilor de salubrizare de către Primăria Sectorului 2. De ce? Pentru că aici în sectorul 2 avem o societate care se ocupă de gunoiul public care este ultra ortodoxă și ultra religioasă. Ei au ca simbol, ca logo, Nihil sine Deo. Deci când vezi pe coșurile de gunoi Nihil sine Deo, îți vine să vomiți. Da. Problema stă în felul următor. Acest contract este ilegal. A fost dat pe sub mână pe nepotism, cumetrii [00:27:30.00] și așa mai departe. Încă mai există un proces pe rol, dacă nu mă înșel, în care se judecă toată chestiunea.

Continuarea reabilitării termice a clădirilor din Sectorul 2 de care să beneficieze toate categoriile sociale. Aici foarte multe persoane, inclusiv eu, nu am avut apă caldă și căldură iarna. De ce? Pentru că trebuie să te duci la primărie să ceri ajutor de căldură și așa mai departe. Ceea ce e foarte greu și până să acorde un ajutor de căldură, trece iarna. Deci un pic mai [00:28:00.00] rapide chestiile astea. Colaborarea cu Primăria Generală pentru adoptarea unui nou Plan de Mobilitate Urbană. Noi avem niște autobuze care cad la fiecare 5 minute la fiecare cinci secunde și atunci cred că ar fi cazul să ne ocupăm de chestiile astea și să nu mai cumpărăm de la turci, să luăm niște autobuze noi.

Problema stă în felul următor. Eu ca și consilier local, nu o să mă duc acolo și o să fac aceste teme. Gata mă duc acolo am ajuns și le-am implementat. Este foarte greu pentru că eu [00:28:30.00] voi fi acolo singură. Voi avea un vot în Consiliul Local. Dar acel vot este foarte important, pentru că acel vot poate opri anumite hotărâri în beneficiul politicienilor corupți și acel vot poate opri răutatea din ei și îmbogățirea lor.

[00:28:44.86] Votul meu este foarte important în Consiliul Local. Și pe lângă vot, este important că eu pot să am inițiative cetățenești în spatele meu. Și atunci degeaba sunt 7 voturi că vin cu inițiativa cetățenească peste tine în Consiliu și îți garantez că nu va trece hotărârea de ați cumpăra [00:29:00.00] mai multe vile că deja nu îți ajungeu cinci. Din nou, este foarte importantă crearea de punți de solidarități cu ceilalți membri ai consilierilor locali poate chiar și din zona partidelor. Nu sunt o persoană care să spun că nu aș face alianță cu o persoană dacă e din PSD sau din PMP sau de unde știu eu, din ce partid. Dacă persoana rezonează în idei și teme îl conving să devină independent să vină alături de mine. Sigur, totul depinde să ajung acolo.

[00:29:24.88] Adina: Din interacțiunile pe care le-ai avut până acum [00:29:30.00] online sau când ești pe teren la strâns semnături, cum ai zice că reacționează oamenii la agenda ta? Ți se pare că există deschidere din partea lor?

[00:29:24.88] Adina: Din interacțiunile pe care le-ai avut până acum [00:29:30.00] online sau când ești pe teren la strâns semnături, cum ai zice că reacționează oamenii la agenda ta? Ți se pare că există deschidere din partea lor?

[00:29:42.49] Antonella: Mă!, oamenii știu aproape întotdeauna ce e în folosul lor și ce e spre binele lor, și ce îi ajută, îi bucură. Doar că oamenii s-au cam săturat de promisiuni. Oamenii sunt sătui de promisiuni și de nimic înfăptuit. Eu în ianuarie-februarie am făcut canvassing public și am consultat în persoană [00:30:00.00] sute de locuitoare și locuitori din sectorul doi despre problemele lor la nivel local și cum am putea să le rezolvăm împreună.

[00:30:07.30] Am întâlnit foarte mulți oameni care nu mai aveau încredere, care erau pur și simplu epuizați și au zis „nu mă interesează, pentru că oricum nimic nu se va schimba niciodată”. Iar această negare a oamenilor care indiferent cât insiști că dacă o să rămânem așa e clar că nu se va întâmpla nimic, trebuie noi ca cetățeni să luăm inițiativa să candidăm până la urmă pentru că nu e așa de greu să candidezi în politică. [00:30:30.00] Sunt foarte multe persoane care au răspuns pozitiv temelor. Sunt foarte multe persoane care au răspuns pozitiv și identității mele de gen. Sunt persoane care m-au atacat pe baza identității de gen.

[00:30:41.23] Părerile sunt împărțite, dar în proporție de 80-90 la sută sunt pozitive pentru că agenda mea este destul de ok și e în favoarea oamenilor, și mai ales a oamenilor vulnerabili. Mă atacă doar bogătașii care, logic, aceste teme îi bagă în sperieți și le e frică pentru că știu că sunt teme [00:31:00.00] tari, teme puternice pe care dacă eu le-aș fi implementa, le-ar pune în pericol bogăția și puterea, potența financiară.

[00:31:18.91] Robi: Să adaug un comentariu legat de unul dintre subiectele despre care care ai vorbit, despre centre sociale – centre de noapte, care ar trebui să fie și centre de zi. Eu fac parte din grupul Dreptul la Oraș, împreună cu Lori și cu câteva personae. Noi lucrăm cu diferite familii și persoane care locuiesc precar. Doar vroiam să adaug aici faptul că nu [00:31:30.00] e important doar faptul că există centre. Unu la mână, că nu există suficiente centre care să acopere toată nevoia, să zicem așa, de câte locuri este nevoie. Dar dincolo de asta e și o cunoaștere care vine doar din … pe care o știi doar dacă faci parte din comunitate sau dacă ai lucrat cu oameni care sunt în această situație. În momentul în care te duci la centru o să fie despărțită familia. Mamele cu copiii sunt duse într-un centru – cel puțin așa e aici la Timișoara – și partenerii, sau tații sau soții sunt trimiși în alt centru. [00:32:00.00] Și de multe ori oamenii … Deci noi am fost în situația asta cu mai multe cazuri de oameni cu care am lucrat. Au zis că alegem mai degrabă să dormim informal decât să fie separate familiile. Și asta e un tip de cunoaștere pe care o ai doar dacă ai conexiunea cu oamenii care chiar se confruntă cu astfel situații.

[00:32:16.48] Antonella Sigur că da, pentru ca și în comunitatea sex work este foarte vulnerabilă. Sunt foarte multe persoane care practică munca sexuală și locuiesc în case abandonate, în ghetouri și așa mai departe. Și atunci am avut contact direct cu oamenii care [00:32:30.00] sunt din categoriile vulnerabile și tot așa mi s-a spus că nu vor să se despartă familiile, să ia copii la casa de copii și așa mai departe.

[00:32:38.74] Sistemul românesc este foarte prost mai ales în zona asta. Pe lângă faptul că centrele au o igienă precară – sunt centre unde găsim păduchi, ploșnițte și și așa mai departe, tot felul de dăunătoare. Direcția de Asistență Socială care este în cadrul primăriei și este în colaborare cu Consiliul Local – nu există comunicare între ei, nu există [00:33:00.00] destui asistați sociali, nu există soluții, nu există propuneri. Și atunci ei rămân la aceleași propuneri pe care le-au avut din timpul lui Ceaușescu și până astăzi. Trebuie un pic modernizate și astea.

[00:33:11.29] Ioni: Am văzut că practic abordarea ta față de electoralism și alegeri la nivel local e una destul de pragmatic. Ne-ai explicat chestiile astea. Să vorbim puțin pe scurt despre – din păcate – tradiția din politica românească. Că la noi peste tot e ideea că [00:33:30.00] votezi o data, apoi vine OZN-ul, îl ia pe politician 4 ani de zile, și îl mai vezi abia peste patru ani. Nu ai niciun fel de contact cu el. Cel mult, mai vin primarii sau consilierii în orașele mari în prag de alegeri și notează într-o agenda, se interesează de problemele locale acolo. S-au mai găsești și câțiva cetățeni seniori, adesea romantici, care scriu petiții la primărie sau la politicieni și se mândresc că primesc un răspuns înapoi. Și nimic nu se rezolvă.

[00:33:58.86] Antonella: Este groaznic, pentru că [00:34:00.00] ceea ce spui tu este acel pod, o barieră între clase. Pentru că e clasa politică și clasa oamenilor de rând. Vezi Doamne dacă primești un răspuns de la primar, e uau, e ceva de pus în ramă și ținut acolo. Nu. Colaborarea între oameni și instituții publice trebuie să fie mai ușor accesibilizată. Eu ca și consilieră am în programul meu de a avea consultări săptămânale, lunare, cu oamenii. Pentru că un consilier de fapt asta trebuie să facă, [00:34:30.00] să se consulte cu oamenii, să ducă propunerile oamenilor în primărie. Eu lucrând și în zona ONG-urilor știu că consultarea cu comunitatea este foarte importantă. Și bineînțeles că având și susținerea lor, colaborând cu ei, nu voi fi un politician de rând care dacă s-a văzut pus acolo în loc, nu mai auzi de el patru ani. Nu. Pentru că sunt o persoană intersecțională și atunci trebuie să lupt dincolo de a ajunge doar consilier local. Am nevoie de protecție, [00:35:00.00] pentru că sunt o femeie trans care nu are un tratament hormonal, care nu poate să și schimbe buletinul. Eu de exemplu sunt obligată să candidez cu un buletin de bărbat, un buletin care nu mă reprezintă și nu este al meu. Dar eu trebuie să îl folosesc pentru că așa mă obligă statul român. Iară, trebuie să lupt pentru drepturile romilor și atunci colaborez cu ONG-urile pe feministe intersectional. Trebuie să lupt pentru decriminalizarea muncii sexuale și pentru drepturile [00:35:30.00] lucrătorilor și lucrătoarelor sexuale. Deci asta nu înseamnă că dacă eu ajung consilieră, gata nu mai fac nimic altceva. Pentru că eu oricum trebuie să facă în continuare cu ONG-urile etc. Viața de activist merge înainte, doar că se dublează munca.

[00:35:44.79] Ioni: Asta vroia să fie și continuare, dar ai răspuns foarte bine la treaba asta cu intersecționalismul. Pentru că – și ai menționat și mai devreme – foarte mulți oameni sunt fie deziluzionați, în cazul celor mai tineri din clasa de mijloc, fie totalmente marginalizați și nu sunt deloc activi în viața politică. Strict [00:36:00.00] în zona unde locuiește în sector acolo, care crezi că ar fi comunitățile marginale sau persoanele deziluzionate care ar putea fi aduse în viața politică. Pentru că bogătanii au banii și ca atare pot să mobilizeze electoratul standard la alegeri, dar care crezi că e masa de votanți care poate fi adusă ca să contracareze. Fiindcă foarte puțini oameni votează în realitate.

[00:36:22.75] Antonella: Da, știu, știu. În primul rând sunt și bătrânii defavorizați. Și comunitatea de romi. Este și [00:36:30.00] comunitatea LGBT. Adică vreau să vă spun că anul trecut au fost peste 10.000 la Pride. Din 10.000 dacă îmi semnează 1.000, tot e bine.

[00:36:37.62] La comunitatea romă, sunt peste 20.000 de oameni aparținând comunității. Și atunci te poți folosi asta pentru a-I introduce în politică și a aduce oameni noi în politică din zonele astea vulnerabile care pot fi trainuite, pot fi învățate și le trebuie explicat că politica nu este atât de grea. Pentru că oamenii se feresc de politică. Într-adevăr, multă lume [00:37:00.00] nu vrea să ia aceste inițiative. Că le este frică, ba că n-au terminat studii, ba că nu sunt nu știu ce academician.

[00:37:06.63] Asta este o idee care a fost creată așa în societate de către partidele politice puternice pentru a nu pierde puterea în România. Și toate piedicile astea ca sa nu poți ajunge într-o instituție politică sunt piedici puse de către PSD care nu vroiau să piardă puterea sub nicio formă și atunci au adăugat 30 de mii de semnături ca să poți candida, nu știu câte voturi și așa [00:37:30.00] mai departe. Toate acestea sunt un sistem corupt al politicii corupției și care pun piedici noilor generații de a putea accesa zona politică.

[00:37:41.46] Doar că suntem în 2020 și oamenii au mai prins așa curaj chiar dacă nu au știut ce facultăți. Pot să vină alături de mine și să îi învăț cum să facă și să candideze. De aia spuneam că ar fi foarte interesant să facem aceste teme de combatere a șomajului și de centre comunitare de socializare în care [00:38:00.00] putem găsi un adevărat leadership, care pot chiar și să candideze politica.

[00:38:05.94] Robi Am citit pe facebook fel și fel de comentarii recente legate de candidature ta. Pe de o parte că nu ai avea nu știu ce calificare pentru post și de cealaltă parte din astea rasiste sau transfobe, sau sexiste, legate de identitatea ta romă, lucrătoare sexuală, sa de femeie transgender. Cum le răspunzi haterilor?

[00:38:24.42] Antonella Toate aceste comentarii rele și hate din partea oamenilor [00:38:30.00] sunt acolo cu un scop, sunt puse de oameni care se simt în pericol și se simt amenințați de prezența mea în Consiliul Local. Aceștia sunt oameni conservatori care fac parte din partide conservatoare, și le este frică practic de mine. Și atunci încearcă prin orice căi să mă demonizez, să par ceva, Doamne uite a ajuns curva la primărie. Problema e în felul următor – nu pot ei duce cât pot eu duce. La toată experiența mea de viață, [00:39:00.00] am destulă încât nu mai mă simt afectată de comentariile publice care mă atacă. Eu știam că o să mă atace și că mă vor ataca în continuare.

[00:39:10.34] Eu am spus și repet. Nu este importantă identitatea mea de gen sau orientarea mea sexuală. Ce este important, sunt temele mele pe care eu le duc acolo. Cum să le răspund? Stați cuminți că nu știți cu cine vă puneți. Duc foarte mult și nu mă simt amenințată de niște [00:39:30.00] hateri. Este normal când te simți în pericol de a-ți pierde locul de consilier să pui oamenii să mă atace public.

[00:39:36.68] Dar faza e că, da, ok. N-am studii. Chiar nu mă interesează. Sunt alții care scriu ciasuri în loc de ceasuri.

Robi: Da. Și chiar în Parlament.

Antonella: Politica românească este plină de analfabetism. Deci hai să nu vorbim de analfabetism, hai să găsim soluții la analfabetism. Să găsim soluții și să combatem analfabetismul.

[00:39:58.76] Studiile astea academice [00:40:00.00] și așa mai departe nu fac decât să mă distanțeze de oamenii de rând și să fiu și eu considerată un politician corupt. Deci este în favoarea mea că nu sunt cine știe ce academiciană, pentru că sunt o femeie de rând care știu care sunt nevoile cetățenilor și nu trebuie să merg acolo sa vorbesc pe un limbaj academic pe care să nu mă înțeleagă niciun alegător dar să le dau o găleată cu orez și un kilogram de zahăr.

[00:40:25.73] Nu. Mai bine așa analfabetă cum sunt eu. Mă simt foarte [00:40:30.00] ok că îmi fac [n.r. haterii] publicitate. Eu întotdeauna am spus că negative, pozitivă, publicitate să fie. Chiar nu mă deranjează. Atâta timp cât oamenii de lângă mine mă susțin și cât am susținerea oamenilor – ai mei și ai comunităților pe care le reprezint – chiar nu mă interesează hate-ul.

Robi: Da, plus că reprezentanții nu trebuie neapărat să fie niște experți. Persoanele care reprezintă alte grupuri trebuie să persoane care au o cunoaștere apropiată sau … Nu ca și cum tu nu ai avea niciun contact cu [00:41:00.00] activiștii și activistele, cu consiglieri, cu membrii din comunitate. Adică mai important pentru un reprezentant sau o reprezentantă este să știe să asculte.

Antonella: Am o experiență de peste 10 ani în activismul pentru drepturile omului. Și când spun drepturile omului sunt intersecționale, nu neapărat doar pentru persoanale LGBT. Iară repet, nu este importantă identitatea mea ci temele mele. Dacă vrei să mă ataci, atacă-mi temele. Le explic, îți pot contra-argumenta. Dar sunt atacată [00:41:30.00] fără argumente și atunci pentru mine: Stai jos, 4!

[00:41:36.01] Antonella: Dar oricum presa românească este foarte conservatoare. De exemplu, presa internațională – când am candidat – practic vuia, presa internațională. Sunt articole în limba germane, franceză, engleză, grecească, în spaniolă, în toate limbile posibile de pe pământ. Presa românească tace. Păi de ce tace? Pentru că sunt interesele [00:42:00.00] de conservatori la mijloc. Noi acuma dacă voi stați să vă gândiți, facem istorie în România. Deci gândiți-vă că peste două sute de ani oamenii vor spune că prima femeie transgender, de fapt, a fost un fel de Stonewall în România, în 2020 când a candidat o țigancă proastă care nu avea liceul. Dar a intrat cu japca în Consiliul Local. A candidat. A intrat - nu a intrat, dar a candidat. Ce o fi o fi. Ori la bal ori la spital. Dar oamenii nu înțeleg chestia asta. Pentru că oamenii nu vor să ne [00:42:30.00] ducem spre un viitor progresist și tolerant, și cu drepturi egale. Nu. Oamenii vor să țină populația sub frică, sub un sistem autoritar, sub un system, dacă se poate, cât mai dictatorial. Dar uite că sunt aceste mici revolte din partea minorităților care dau de pământ cu ei și le spun „Dragilor. Noi suntem aici. Existăm. Am existat dintotdeauna, vom exista în viitor”. Și atunci: Stai jos, 4!

[00:43:02.96] Adina: Da. Și expresia asta e destul de clasică, asta [00:43:00.00] cu minoritatea care vrea majoritate. Care de fapt îți arată fix viziunea asta conservatoire, și căreia îi este frică și se simtă amenințată, să nu cumva să își piardă din privilegii sau să să I se ceară să fie trasă la răspundere pentru modul în care tratează alți oameni.

[00:43:21.20] Antonella Practic într-un cuvânt: clasist.

Adina: Mda. Pentru că ne apropiem de încheiere, e vreun alt subiect pe care simți [00:43:30.00] că ar trebui să-l includem? Sau dacă nu, poți să ne spui cum ar putea lumea să te susțină în continuare?

[00:43:37.88] Antonella: Dați-mi bani! :) Da, după cum știm pentru o persoană intersecțională trans romă lucrătoare sexuală, e destul de dificil sa ai în spate resurse financiare. Pentru că nu poți să accesezi nici o instituție publică, să îți faci împrumuturi în bancă și așa mai departe. Și atunci nu faci decât să apelez la bunătatea [00:44:00.00] oamenilor, să faci crowdfunding, să faci strângere de fonduri pentru candidatură. Ce înseamnă strângerea de fonduri pentru candidature? Nu înseamnă bani personal mie, ci pentru pliante, pentru postere. Mai ales acum cu perioada COVID s-au înmulțit cheltuielile pentru că trebuie să cumpărăm dezinfectante pentru oamenii care strâng semnături, vizier, măști, spirt sub formă de spray pentru a dezinfecta pixurile. Tabelele cu listele de semnături [00:44:30.00] trebuie scanate dublu față de câte trebuiau, chiar triplu.

[00:44:34.49] De exemplu dacă aveam nevoie de 200 de formulare pentru 1700 de semnături, acum am nevoie de 2.000 de formulare pentru că pot lua o singură semnătură pe listă. Ca să reducem riscul de coronavirus. Și atunci iar alți bani, altă veselie. Și, bineînțeles, fel și fel de video-uri care trebuie să le faci, promovări pe facebook. Sunt bani care eu ca femeie lucrătoare [00:45:00.00] sexuală și care nu am niciun ajutor din partea statului … e greu. Dar mai facem și un client și punem deoparte.

Adina: Iei în considerare poate să faci și o campanie de crowdfunding, sau ceva de genul ăsta?

Antonella: Există o campanie de crowdfunding. O găsiți și pe adresa mea de facebook și pe Instagram, care e până pe data de …. Mai sunt 8 zile. Opt zile mai sunt din toată campania. Nu ai voie să primești bani în perioada de campanie [00:45:30.00] electorală. Am voie să primesc bani doar acuma în perioada de semnături.

[00:45:34.17] Robi: Da, păi chiar dacă noi nu suntem mari fani ai abordării electorale, ai toată susținerea noastră. Cred că nu e o exagerare [să spunem că] este un moment istoric.

[00:45:50.33] Antonella: Nu e exagerare. Chiar vorbeam cu cei de la Reuters cred, sau cine erau. Mă rog, m-au sunat de la fel și fel din presa internațională și le spuneam că da, este un pas mic în istoria românească, dar e un pas foarte important la nivel mondial. Pentru că România [00:46:00.00] vine dintr-o țară comunistă, România este o țară lângă Rusia și atunci candidatura mea vine ca un contraatac la legea anti-trans, un contraatac la legea din Rusia cu definirea căsătoriei ca între un bărbat și o femeie.

[00:46:16.70] E foarte important și pentru România pentru că dă vizibilitate comunității trans, dă vizibilitate comunităților intersecționale. Și atunci trebuie să dăm cât mai multă vizibilitate și cât mai multă importanță. Doar că, repet, [00:46:30.00] presa este conservatoire, este controlată de forțe politice și atunci jocuri mizerabile la mijloc. Eu am oamenii de partea mea ceea ce este foarte important pentru că până la urmă oamenii te pun acolo în acel scaun, nu organizațiunile politice.

[00:46:45.60] Adina: Mult succes. Ținem pumnii.

Antonella: Mulțumesc! Mulțumesc. Sigur că da, și cu mare drag.

[00:46:54.35] Robi: Mersi mult pentru disponibilitatea de a povesti și experiența ta personală și a oferi timpul ăsta, pentru că îmi dau seama că e o mare [00:47:00.00] cheltuială de energie, și de muncă fizică și emoțională.

[00:47:04.64] Antonella: Nu-i nicio problemă! Eu sunt o persoană foarte deschisă, foarte sociabilă. Mie îmi place să vorbesc cu oamenii, să le explic, pentru că oamenii au anumite preconcepute. Și atunci când apare una ca mine și le povestește, oamenii își schimbă idea, își schimbă părerile. Cum mi-a spus doamna de la fructe. M-am dus la una și mi-a spus „păi dacă tu te-ai făcut din bărbat femeie, tu îți dai seama cum răstorni primăria aia cu curul în sus?”.

[00:47:25.90] Și le-am spus păi la câtă forță am în mine, de bătălie și … Păi bătălie, nu știu dacă să îi spun chiar bătălie. Că ăștia din dreapta m-au acuzat de bătălie și de nu știu ce războaie. Dragă, nu mă duc acolo să mă duc să fac războaie. Mă duc acolo să modernizez. Să trainuiesc într-un fel. Să emancipez. Că suntem sătui de aceleași stereoptipuri, cu doamna de la ghișeu și de-a face 1000 de cereri ca să pot să ajung să vorbesc cu un consilier. Și să [00:48:00.00] pară foarte important. Nu, dragă. Oamenii trebuie să fie la dispoziția poporului, că poporul i-a pus acolo. Deci nu poți să fii indisponibilul oamenilor care te-au ales.

[00:48:19.15] Robi Atât pentru azi. Înainte de încheiere, să facem un shoutout pentru toate persoanele care au contribuit într-un fel sau altul la acest episod. Piesa de intro/outro [00:48:30.00] este piesa The Government as an Abusive Boyfriend de Sofia Zadar. Căutați-o pe social media dacă vă place muzica ei. Dacă nu vă place sunteți cancelați și nu ne interesează de părerea voastră. Arta episodului este de Vlad Cucu. Folosim varii clipuri de sunete de pe site-ul lui Kevin MacLeod. Și ocazional găsiți inserate riff-uri de sloth metal de către Zomfy [00:49:00.00]. Ne găsiți în librării și la chioșcurile de ziare. Ah, shit. Deceniu greșit. Ne găsiți pe Spotify, Apple Podcasts. Cred că mai era ceva, nu mai știu. Și pe Soundcloud, doar că momentan suntem banați pe facebook pe motiv că suntem spam. Mersi Zucc de apreciere. În general ne găsiți pe facebook, twitter, Instagram. Lori ne tot promite că și pe Tik Tok în curând, [00:49:30.00] dar nu încă. Până în data viitoare printați un formular și adunați câteva semnături pentru Antonella și trimiteți-le pe adresa ei. Țineți aproape. Salutare.

Leneshex Radio