Transcriere

robi: [00:00:09.50] Bine ați venit la un nou episod Leneșx Radio. În episodul de azi o să vorbim despre Piața Autonomă Cluj, prescurtat PAC. Și gazda episodului de azi o să fie tovarășul leneș Cristi, care e parte din Colectiv, dar pe care nu l-ați mai auzit până acuma. Long time lurker, first time poster, cum se zice.

cristi: [00:00:31.79] Așa. Așa. Servus, eu sunt Cristi! Cum a spus și tovarășul nostru leneș Robi, acesta este un episod despre PAC, despre Piața Autonomă Cluj, care are deja o tradiție de 13 ani aproape. În episodul acesta voi vorbi cu R și cu M, două persoane membre ale acestui colectiv. Vom vorbi de care este scopul, rolul și câteva chestiuni ce țin de know-how pentru oricine dorește să organizeze o astfel de acțiune și în alte orașe. Drept urmare, vocile pe care le veți auzi în episodul acesta sunt ale mele, Cristi, precum și ale lui R și a lui M. Sper să vă placă episodul și să ne auzim cu bine.

NPC: [00:01:22.24] [colaj intro]

cristi: [00:01:46.66] Suntem aici prezenți cu două persoane care participă în cadrul organizării Pieței Autonome Cluj. Piața autonomă are deja foarte mulți ani la activ de acțiuni și de organizare. Daca ne-am gandit poate ca un prim pas spre popularizarea ideilor și a ceea ce reprezintă Piața Autonomă Cluj și nu numai, ci și ideile care au motivat apariția pieței autonome să apară sub forma unui episod mai scurt, în care persoane care activează în această organizare să spună câte ceva despre ea. Servus, bine ați venit!

M: [00:02:25.52] Salut! Salut! Bine ați primit!

R: [00:02:27.89] Salut! Mulțumim pentru invitație.

cristi: [00:02:31.07] Mulțumim de acceptare. Ca să trecem direct, sunt numai câteva întrebări foarte specifice, așa că prima întrebare, de exemplu, este ce sunt piața autonomă și hrană nu bombe, care este de fapt ideea din spatele pieței autonome? Care este istoria acestora în Cluj sau în general, așa, mai pe scurt, pentru ca lumea care ascultă acest episod să aibă măcar o idee despre ceea ce înseamnă acestea.

M: [00:02:56.42] Salut! Eu sunt M. Cum înțeleg eu, de exemplu, Piața Autonomă Cluj este că este o formă locală a ideii de hrană nu bombe. Hrană nu bombe, în general, s-ar zice că e un activist de tip franciză. În sensul că sunt mai multe grupuri autonome din toată lumea care pot revendica numele de hrană nu bombe, cât timp respectă niște idei generale. Anume ca mâncarea să fie în general vegană sau vegetariană, ca activismul să fie de regulă anti militarist, anti consumerist și să lucreze spre a revendica hrană care nu mai este considerată profitabilă de către sistemul capitalist. Adică hrană care în general s-ar arunca sau care nu se mai poate vinde la prețuri acceptabile pentru marii distribuitori. Dar care poate fi mâncată și consumată de către oameni.

M: [00:03:59.66] Cât timp un grup respectă niște linii generale în direcția aceasta, grupul poate revendica numele Hrană nu bombe, și Piața Autonomă Cluj este o adaptare locală a ideii generale. În mare, de exemplu, cam ce își propune să facă o ediție de Piața Autonomă Cluj este că se primesc donații de la producători locali din Cluj sau din jurul Clujului, donații de mâncare în general. Care sunt gătite și servite într-un spațiu public. În general, vine și un free shop în care lumea poate lua sau pune orice haine are și mai vine partea de distribuit produse de igienă. În general, esențialul este distribuirea de mâncare. Celelalte două vin și se adaugă în funcție de disponibilitățile pe care le are echipa care se implică la momentul respectiv.

R: [00:05:03.40] Salut! Eu sunt R. Aș mai adăuga că pe lângă componentele despre care zicea colegx meix, ar mai fi și una de ateliere. Se făceau în trecut diverse ateliere de tuns, spre exemplu, sau despre cum să nu îți iei amendă în bus. Noi, de câteva ediții avem un atelier specific dedicat copiilor, prin care încercăm să creăm un spațiu pentru copii de a învăța engleză. Era inițial, dar se fac și diverse activități de mișcare, dans colorat, discuții. E foarte, foarte apreciat în rândul copiilor acest atelier. Legat de istoric poate aș zice două cuvinte, că se face încă de prin 2012. Noi ne-am alăturat destul de recent. S-a făcut în diverse spații de-a lungul timpului. Înainte mai rar, cred că o dată pe an sau cam așa ceva.

R: [00:06:01.06] Dar de prin toamna lui 2023 am început să ne reorganizăm și ne-am asumat că vrem să facem asta periodic, într-o formă și mai sistematizată și cu intenția de a promova mai profund mesajul PAC și de a încerca să-l ducem cât mai mult în spațiul public. De-asta ne-am făcut si o pagina de Insta cu ocazia asta și am început să ne organizam mai sistemic, aș zice. Și încercăm de fapt să facem în fiecare lună. Fie că este hrană, nu bombe, deci doar mâncare, fie că este pac și ateliere free shop și produse de igienă, în funcție de resurse și de disponibilitatea oamenilor care se implică. Scopul e cumva mai degrabă și constanța de a crea periodic acest spațiu de întâlnire și socializare cu oamenii pe care încercăm să punem accentul.

cristi: [00:07:01.64] Numa bine că ați început partea asta cu scopul, cum ar veni, sau rolul. Că următoarea întrebare ar fi, dacă ați putea spune un pic mai în detaliu, care credeți voi că este rolul acestor acțiuni Piața Autonomă și a acțiunii de Hrană Nu Bombe, ca și acțiune directă, Pentru că, până la urma urmei, este o acțiune directă, non-violentă, care are un efect imediat. Și de ce este important ca acest tip de acțiune să fie făcute mai ales într-un oraș ca și Cluj-Napoca, care în momentul de față este una din cele mai gentrificate orașe și cele mai scumpe orașe, nu doar din România, dar dintr-o zonă destul de mare a Europei, a părții asta de Europa.

R: [00:07:43.67] Tocmai de aici, pornind de la ce ai zis, este tocmai o formă de a revendica spațiul public și de a crea pentru câteva ore, atât cât se poate în acel moment. Dar poate fi extins, evident. O formă de a veni împreună, un spațiu în care oamenii pot să se adune și să socializeze, indiferent de background-ul lor, indiferent de gen, de etnie, de alte forme prin care sunt create diferite forme de separare în discursul mainstream, să zicem. Și oamenii pot veni la PAC și să mănânce împreună. Mereu punem accentul pe acest principiu, foarte, foarte important, că PAC nu înseamnă caritate, ci solidaritate. Este o formă de ajutor reciproc prin care toată lumea mănâncă împreună și participă la ateliere și socializează. Și credem în puterea aceasta radicală a comunității.

R: [00:08:40.72] Însă, revenind la întrebare, rolul este acesta de a crea acest spațiu comun prin care putem sa lucram înspre eliminarea unor diferente. Pune în aplicare și niște principii anticapitaliste și anti militariste și în același timp, este si o formă de a demonstra că acolo unde guvernele iresponsabile cheltuiesc banii și nu, nu reușesc sa vina in sprijinul oamenilor, oamenii se pot mobiliza si pot crea impreuna aceste condiții prin care oricine să poată trăi demn până la urmă.

M: [00:09:25.44] Și aș adăuga, de exemplu, la ce a zis R, că așa-zisa foamete este social indusă, este sistemic indusă, este capitalist indusă. Că de facto există suficientă mâncare și suficient surplus de mâncare ca să hrănească pe toată lumea. De exemplu, o chestie care se leagă OK de scop și de practică este faptul că multă din mâncarea pe care noi o primim este mâncare de surplus, adică mâncare care, normal ori nu s-ar vinde sau ar sta să se strice. Ok, odată demonstrează chestia asta o dată. Da, este o acțiune directă. Dacă cu resursele pe care un grup de oameni face DIY, o ediție de food not bombs și reușesc să hrănească 20-30-50 de persoane cu o masă pe zi, ok, ce s-ar putea face cu mult mai multe resurse? Nu e o întrebare vagă. E întrebarea care se pune foarte țintit către corporații, către stat și către alte entități care monopolizează bani și resurse spre folosul propriu.

M: [00:10:30.65] O altă chestie care aș menționa că în direcția asta e că noi sperăm ca edițiile de hrană, nu bombe, să fie și o oportunitate de organizare și auto-organizare DIY a oamenilor și a grupurilor care vin. O demonstrăm și în afară și ne demonstrăm și nouă că oamenii pot să se auto-organizeze fără o mare entitate deasupra capului, să își ajute în solidaritate persoanele din jurul lor. Cum a zis R, "solidaritate, nu caritate".

R: [00:11:08.73] Și orașul este pentru toțx.

cristi: [00:11:11.64] Exact. Asta e cumva ce vroiam să întreb în mod direct: care este, până la urma urmei, diferența între solidaritate și caritate? Țin minte de acum mai mulți ani, când tradusese un tovarăș de-al meu din greacă un text, fix despre asta era vorba că caritatea este ceea ce face statul și mai ales ONG-urile, prin îndepărtarea statului din sfera socială. Dat fiind faptul că voi deja aveți o experiență în acest sens, ce ați putea spune altor persoane care ar dori să organizeze un astfel de eveniment, fie că vorbim despre PAC, fie că vorbim în mod specific doar de hrană, nu bombe? Ați spus deja cu faptul că primiți alimente din piețe. Poate ați putea detalia un pic această parte. De unde poate lumea să-și procure alimentele? Sau cum se poate face cu gătitul? Ce e bine de știut în legătură cu anunțatul oamenilor care ar putea să aibă nevoie să acceseze acest tip de acțiune?

R: [00:12:10.17] Aș zice că procuratul alimentelor depinde și de principiile asumate în interiorul grupului de organizare. Spre exemplu, noi facem asta în principal din piețe. Dar în alte locuri sînt procurate alimente din supermarketuri, spre exemplu, sau din magazine, în funcție de ce consens există în interiorul grupului legat de asta. Și cât de mult se încadrează în principiile anti-capitaliste inerente mișcării Hrană, nu bombe. Deci există și această variantă. Legat de gatit, ajuta foarte mult să existe niște spații comunitare unde să poată să se strângă mai multă lume pentru o după-amiază numai de curățat legume. Apoi câteva ore bune de stat lângă oale și gătit.

R: [00:13:05.63] Noi, din fericire, în Cluj avem aceste spații și ne ușurează mult procesul. Dar înainte sau chiar și acum, în alte locuri se face gatitul și la oameni acasă, în apartamente. Deși e mai complicat. Însă, de altă parte, cred că ajută la întărirea unor legături între persoanele implicate. Și ajută, bineînțeles, și să existe o formă de a transporta toate cele necesare în ziua respectivă, pentru că pe lângă oalele cu mâncare, mai poate exista diverse recuzită: mese, scaune și altele. Și aș mai pune accentul legat de procurarea alimentelor si pe modul în care este transmis acest mesaj în randul producatorilor, nu? Astfel încât mesajul sa nu fie unul de caritate, ci tocmai de solidaritate.

R: [00:14:06.38] Eu, spre exemplu, când mai mergeam... Se merge sâmbătă dimineața la piață și se face gătitul, astfel încât duminica să fie mâncarea gata. Și mergeam cu flyere și explicăm ce inseamnă PAC și invităm inclusiv persoanele de acolo. Le ziceam că pot veni astfel încât să mâncăm împreună. Nu? Este pentru toată lumea. Deci aș pune accentul pe asta. Și anunțatul oamenilor. Apoi mergem cu flyere si în alte centre unde se distribuie mâncare sau în spații unde sunt oameni care credem că ar avea nevoie. Dar și în diverse baruri, cafenele, locuri frecventabile, nu știu, de zi cu zi. Pentru că, din nou, intenția este de a ajunge la cât mai multă lume. Și de a transmite mesajul PAC în spațiul public. Și este important sa fie anunțați oamenii, pentru că am avut o ediție în care nu s-a făcut acesta specific și după e foarte complicat să distribui mancarea, dacă nu vin oamenii în ziua respectivă.

cristi: [00:15:18.11] Din câte am înțeles, există anumiți vânzători sau producători de alimente din anumite piețe din Cluj care deja pe când vă văd, deja știu despre ce e vorba. Adică cumva sunt oameni care de mai mulți ani chiar au această legătură și cumva parcă și țin sau vă și contactează sau?

M: [00:15:37.15] De exemplu, prin aspectul ăsta și care cred că suplimentează ce-a zis R anterior. Încercăm să ținem legătura cu persoanele care donează în solidaritate mâncare. Deci da, persoane care deja, dacă se frecventează acea piață la mai multe ediții, ajung să cunoască persoanele, să cunoască inițiativa și atunci contribuie cu mare drag. Țin la inițiativă, exact cum ai spus și anunță și alte persoane, altx producătorx, dacă vor să contribuie. Asta e o chestie la care, în general ținem. Căutăm să cultivăm relațiile acestea. Și cum încercăm să o facem, este că înainte de edițiile de PAC mergem fizic în piață să anunțăm oamenii, să stăm la o mică discuție că ok, urmează să se facă o ediție de Food not bombs weekendul acesta. Dacă este mâncare, un surplus de mâncare care se poate dona. De asemenea, mai și încercăm să stăm la o discuție cu oamenii, să aflăm cum sunt, în general cum le merge viața personală și profesională în piață.

R: [00:16:39.22] Și aș mai adăuga că sunt niște interacțiuni foarte nice. Adică oamenii care se alătură de obicei la PAC, deci care se implică de puțin timp, sunt nou veniți în organizare, sunt de obicei puțin reticenți în a face task-urile astea specific -- a merge în piață. Dar mereu incurajam sa se facă asta și de către oameni care nu, nu au mai fost înainte. Pentru ca ne primesc foarte bine si ne dau foarte multe legume. Și la ultima ediție am avut o cameră plină cu pungi. Și noi cerem asta. Cerem legume care nu prea se vând sau care sunt pe cale să se strice. Dar ne dau legume foarte bune, de fapt, foarte proaspete. Deci asta este că există această relație foarte frumoasă și oamenii sunt foarte receptivi și ne donează foarte multe lucruri.

M: [00:17:29.99] Cred că se poate face în funcție de contextul local. Bine, evident, bias-ul nostru de a vorbi din Cluj, cu contextul din Cluj. Dar așa, teoretic foarte mult brainstorming se poate face cu locuri de a obține în sine mâncare. Grupuri din alte orașe practică dumpster diving. Încearcă să caute sau să revendice hrană care mai poate fi folosită, din containere asociate cu varii supermarketuri. De exemplu, din nou, referindu-se la contextul local, în Cluj, foarte multe containere sunt puse în cuști care sunt deschise doar la momentul când se pune ceva în ele de la supermarketuri. Așa că, de exemplu, această practică nu este foarte fezabilă. Deși, desigur, dacă situația se schimbă, nu e o chestie exclusă. Cred că foarte mult depinde de contextul local.

M: [00:18:22.22] Cu anunțatul oamenilor, aș plusa pe partea de social media. Noi în momentul acesta, folosim Facebook și Instagram. Acoperim relativ mult din audiența la care am putea ajunge. Nu avem, de exemplu, tiktok, să zicem. Desigur, nu este exclus, dar deocamdată cam așa ne-am cântărit eforturile. Și ne-am uitat, de exemplu, alte grupuri din oraș care fac chestii DIY, cam ce platforme folosesc pentru a ajunge la oameni. Și de exemplu, tot prin intermediul platformelor acestora am fost contactațx de varii persoane sau grupuri care au vrut să contribuie la PAC. Deci, în contextul clujean, chestiile astea mi se par esențiale deja de avut pentru a avea mediul în care să cultive o colaborare cu mai multe persoane.

R: [00:19:18.08] Și pe lângă toată munca asta de vorbit fizic și mers cu flyere, și acum, spre exemplu, lucrăm și la o zină despre PAC. Atât una internă, care să ne ajute să ne organizăm mai bine, mai ales că de la o ediție la alta se alătură noi persoane, dar și o zină externa care să popularizeze viziunea și mesajul și etapele necesare pentru organizarea unui PAC. Și care poate să încurajeze și să faciliteze organizarea unei astfel de acțiuni și de către alte persoane.

cristi: [00:19:52.47] Pentru că ați vorbit de alimente, de faptul că, de exemplu, de la producători primiți diverse legume. De asemenea, că ați vorbit că, cel puțin în cazul Clujului, există un spațiu în care se poate găti la comun. De asemenea, aș vrea să vă întreb în mod specific cum vă gândiți partea asta de igienă, de exemplu, sau în partea de nutriție, astfel încât cine vine să consume o masă vegană să poată să se simtă simte satisfăcut cu ceea ce a mâncat. Ce feluri de mâncare vă gândiți de obicei să faceți? Și categoric, pe lângă mâncare, igienă și nutriție, care este și reacția autorităților în general, când văd un număr de oameni venind cu mese și oferind alimente gratuite?

R: [00:20:41.81] Legat de nutriție și de feluri de mâncare, încercăm să fie destul de echilibrat. Adică să avem și diferite surse de proteine, spre exemplu. Din punctul ăsta de vedere, noi mai și cumpărăm soia. Și nu am menționat, periodic mai facem și o colectă de donații și de-asta ne și ajută partea de social media. Donații în bani, dar și, mă rog, de alte produse, alimente neperisabile de la oameni, care pot să aducă. Și cu banii respectivi putem să cumpărăm caserole necesare pentru servitul mâncării sau condimente, ulei și soia, spre exemplu. Ca sa putem sa o folosim apoi la gatit. Și de obicei avem o ciorba sau o supă. Un fel principal de mancare. Salata dacă este vară si avem cu ce sa facem. Si bineinteles si paine făcută cu maia în dimineața aceea, si prajituri, și ceai și cafea. Deci un meniu complet.

R: [00:21:51.14] Și evident, porțiile să fie echilibrate astfel incat sa ajunga pentru toata lumea. Asta este mesajul nostru la fiecare pas. Avem si niște bannere cu asta, pe langa bannerele principale cu food and bombs. Și astea le spunem si oamenilor si este foarte nice, de asemenea, cand mesajul este propagat apoi și auzi din randul oamenilor că își spun la altuia 'nu va grabiti, este ok, e suficient de mancare pentru toata lumea sa se ajungă la totx'. Și să fie o porție cam de 400-500 g de o persoană. Legat de igienă, chestii de bază. Folosim manusi când servim mâncarea. Când gătim, ne strangem părul. Purtăm și masca când unele persoane sunt răcite, spre exemplu, dar își doresc sa participe la ediția respectivă de la PAC.

R: [00:22:50.22] Despre reacția autorităților. Deci, de cand am început să ne reorganizăm în forma asta, o singură dată a venit poliția. Noi acum facem în Piața Mihai Viteazu, în principal, cu mici variații. Spre exemplu, vara mai facem la gară, unde este mai multă umbră. Și s-a mai făcut de-a lungul timpului și în alte spații, inclusiv în spatii mai vizibile, mai centrale, mai publice, unde deranjează mai mult genul acesta de acțiune. Și atunci interacțiunea cu poliția a fost mai puternică. Adică acum au venit, cum ziceam, o singură dată, pentru că i-au chemat niște oameni din blocurile de vizavi. Ce le pot spune este că, până la urmă, doar împarți mâncare, nu e nimic greșit în asta. Nu e nimic rău ceea ce puteți să ne faceți pentru asta. [00:23:51.41] Și că ar putea să zică că este genul de adunare publică nedeclarată și poți răspunde că nu o să stai în fiecare lună să ceri aviz pentru a face asta. Și că se face de fapt de atata timp si nu au existat niciodată incidente. Asta zic si ca ce ar putea fi spus pentru cineva care organizează și nu știe la ce să se aștepte. Dar, cum ziceam, e foarte mult contextual și depinde și de ei, de persoanele care vin de la poliție sau jandarmerie. Și de locul în care se tine PAC. Nu am avut niciodată, nu știu, mari incidente. Cel mult mi s-a lăsat cu niște legitimări ale persoanelor care erau acolo, dar nu s-a ajuns la ceva gen amenda. Vrei să adaugi ceva aici?

M: [00:24:45.73] Pe partea de nutriție și feluri de mâncare nu am ce adăug, și nici pe partea de igienă. Să ajungă mâncare la punct de clocot. [Râsete] Fierberea omoară microbii, ajută foarte mult. Pe partea cu reacția autorităților. Din nou, cred ca e o chestie, cum a zis și R, foarte contextuală. Că cumva, dacă autoritățile sunt obișnuite chestiile astea și nu se implică în a le deranja, atunci există și precedentul ăsta, de la ediție la ediție, în care cumva se menține relația sau non-relația asta. De exemplu, când venise poliția la un moment dat să întrebe specific ce se întâmplă, când a fost desfășurată acțiunea în Piața Mihai Viteazul. A fost chemată, din ce îmi amintesc, de trecători care erau deranjați de faptul că se puneau haine pe statuia lui Mihai Viteazul și că asta afectează cumva un monument public. Deci asta a fost marea problemă.

R: [00:25:52.47] Dacă, de exemplu, se desfășoară într-un spațiu public, cum Hrană, nu bombe în Cluj se desfășoară de un număr de ediții încoace, și încercăm să o facem într-un spațiu public. Distribuire de mâncare la mai multe persoane, într-un spațiu public, uneori poate atrage genul ăsta de atenție din partea autorităților că ok, este nevoie de un aviz, este nevoie de, nu știu ceva care să certifice faptul că această mâncare a fost produsă în condiții optime de igienă. N-a fost cazul în Cluj la edițiile la care am participat, dar este un punct la care un grup este vulnerabil, în contextul din România.

M: [00:26:34.50] De asemenea, un punct din acesta mai vulnerabil, este ce înseamnă a face colecta de bani. De exemplu, pentru că o colectă de obiecte este o colectă de obiecte. Oamenii donează în general haine, care să distribuie, donează produse de igienă menstruală, care să distribuie, donează legume care se distribuie. Dar în contextul în care se donează bani, acolo poate apărea așa o zonă gri, în care autoritatea, zis așa, își permite să întrebe ok, dar ce este cu acești bani? De ce nu sînt declarați? De ce vin aceste sume? Din nou, aceasta foarte mult depinde de contextul local. Este un punct vulnerabil pe care autoritățile, dacă au intenția de a disturba grupul și acțiunea de Hrană, nu bombe, pot să exploateze aceste puncte. Dar într-o măsură este și contextul de ok, dacă autoritățile nu par că se implică, atunci nici nu o să caute puncte specifice în care să lovească.

M: [00:27:41.62] Dar chestiile astea sunt ok, niște vulnerabilități care ar trebui asumate din start. Dacă, de exemplu, totuși se distribuie mâncarea într-un spațiu privat care, de exemplu, la începuturile Hrană, nu bombe în Cluj s-a făcut, acolo se aplică alte situații. Partea cu banii e ok, rămâne. Dar, de exemplu, distribuirea de hrană într-un spațiu privat deja nu mai cade sub același context în care distribui hrana într-un spațiu public, cum e în Piața Mihai Viteazu sau în Piața Gării, în care am făcut.

cristi: [00:28:13.70] Și totuși, mare parte din banii care se strâng se duc inclusiv pe zone de igienă menstruală și nu numai. Și periuțe de dinți. Adică, până la urmă, chiar dacă să zicem că ar putea fi o vulnerabilitate, nu e ca și cum acești bani se duc către cumpărarea de obiecte care ar putea produce violență, ci din contră, se cumpără obiecte și alte bunuri în contra violenței care este asupra unor oameni. Ce puteți, de exemplu, spune pe scurt despre de ce este important ca la astfel de acțiuni să existe nu doar hrană și îmbrăcăminte, dar și obiecte de igienă personală, mai ales menstruale?

R: [00:28:57.29] Sunt obiecte necesare traiului de zi cu zi, și care nu sunt foarte accesibile. Dacă ne uităm la prețul produselor de igienă menstruală, spre exemplu. Nu? Sunt dificil de procurat. Noi acum încercăm să ne orientăm mai mult spre asta și să punem accentul, spre exemplu, pe distribuirea produselor de igienă menstruală, tocmai pentru că sunt atât de necesare.

M: [00:29:23.55] Și, aș adăuga, atât de necesare și, din nefericire, atât de invizibile în general, în ce înseamnă discursul mainstream, de care sunt nevoile unei persoane. Pentru că pare foarte ușor de intuit că oamenii au nevoie de mâncare sau de haine. Dar partea de igienă menstruală este în general foarte invizibilă și grupuri care oferă, mult zis oferă, dar pregătesc mâncare sunt mult mai vizibile decât grupuri care se ocupă de igienă menstruală și de distribuirea produselor de igienă menstruală. Acest nivel de opresiune se intersectează cu altele, ca de exemplu faptul că sunt multe persoane din aici, să zicem, în contextul clujean, din comunități rome care sunt amenințate și oprimate sistematic de către primăria clujeană și de către Guvernul României.

M: [00:30:18.42] Care au fost comunități care au fost evacuate din locuințe sociale, care au fost desființate, apoi neconstruite. Persoanele din aceste comunități ocupă varii spații prin Cluj. De obicei spații așa foarte invizibile, în locuințe improvizate. Și când suprapunem toate aceste nivele de opresiune și toate aceste nivele de violență, putem spune că OK PAC-ul încearcă să atingă și să pună punctul pe i, legat de toate intersecțiile astea. Și legat de cele de igienă menstruală, [aș mai zice] că este o incredibilă nevoie care nu este articulată suficient și nu este specific articulată, relativ la comunitățile care au cea mai mare nevoie și care au cea mai mare lipsă de aceste produse.

cristi: [00:31:14.18] O ultimă întrebare este o întrebare deschisă, până la urma urmei. Am discutat în principiu despre ce reprezintă aceste tipuri de acțiune și care este rolul lor, precum și care ar putea fi modurile prin care să fie organizate și importanța lor. Dar poate sunt niște lucruri pe care le-am omis. Ca persoane care participă în acest tip de acțiune, considerați că mai există lucruri foarte importante care ar trebui date mai departe pentru persoanele interesate de subiect sau persoane care ar vrea să reproducă în propriile lor geografii sau localități acest tip de acțiuni?

R: [00:31:50.00] Mă gândesc puțin și la discuția despre spațiu și despre spații, căci da, în Cluj, în trecut se făcea PAC și într-un spațiu de interior. Acum nu mai avem această posibilitate și facem de obicei într-un spațiu public, în aer liber. Dar asta are uneori și dezavantaje, pentru că vara e prea cald, iarna e prea frig și nu reușim să petrecem foarte mult timp împreună. Adică e puțin, mâncăm, se face atelierul, mai stăm puțin la o poveste în timp ce ne uitam la haine. Insa nu dureaza foarte mult propriu-zis actiunea, ceva gen 2 ore, și din cauza condițiilor meteo improprii sau nefavorabile. Asa ca din punctul asta de vedere uneori ajuta sa ai si un spațiu unde sa poți petrece mai mult timp.

R: [00:32:50.03] Data trecută la PAC a plouat, spre exemplu, și a trebuit să venim cu niște soluții creative. Au ținut persoanele umbrelă deasupra prăjiturii ca să nu se ude. Am improvizat pe loc un cort ca să punem la mesele cu haine, însă se pot găsi, evident, soluții. Ce aș mai adăuga legat de organizarea la fata locului. Este o discuție și despre vizibilitate și consimțământ. Adică noi facem poze, spre exemplu, si pentru a posta ca s-a făcut acțiunea respectivă și a vizibiliza, din nou. Dar și ca arhivă, pentru a avea si pentru noi numai aceasta dovada si a construi în timp așa un un album, o arhivă cu amintiri. Și noi, spre exemplu, alegem să bluram fețele tuturor persoanelor care participa la PAC, atât din organizare, cât și oamenii care vin propriu-zis în piață. Pentru că ne gandim ca nu, nu avem ocazia să întrebăm pe fiecare persoana dacă dorește să apară sau nu în poze. Să nu facem asumpții despre ce ar prefera oamenii din punctul ăsta de vedere. Altceva nu îmi vine în minte. Specific mai ai tu idei?

M: [00:34:13.45] Chestia la care, de exemplu, m-am mai gândit de-a lungul timpului vis-a-vis și de ok, ce înseamnă o acțiune de hrană, nu bombe, dar și de contextul mai larg. Este o reflecție că ok, Hrana, nu bombe este o acțiune în sine, cu un scop în sine. Dar și oferă o ocazie și un precedent de a forma rețele de ajutor reciproc. Și nu numai, de ajutor reciproc, ci și de a forma rețele pentru acțiuni de genul acesta. De exemplu, în felul în care văd eu chestiile, a fost o oportunitate deosebită, foarte multe acțiuni și vizibilitatea acestor acțiuni prin social media, de exemplu. Legăm conexiuni cu varii grupuri prin oraș, care ok, nu numai că facem acțiuni de hrană, nu bombe împreună, dar că aceste grupuri își desfășoară propria lor activitate de solidaritate cu persoanele din oraș.

M: [00:35:09.67] Speranța mea, de exemplu, într-un exemplu de Hrană, nu bombe, nu este neapărat că există un singur Hrană, nu bombe în oraș, ci că pot să existe multe acțiuni de genul acesta în tot orașul, descentralizate, autonome, care să activeze cât mai multă lume, care să ajute și să se solidarizeze cu cât mai multă lume. Și care, prin toată chestia asta devin și mai reziliente împotriva oricărui formă de opresiune sau represiune. Tot așa, nu știu, reflecții. Pentru angrenarea într-un efort de durată de a face acțiuni de tipul acesta, să zic, îmi doresc să văd și încercăm să practicăm metode de gestionare a conflictelor între noi, atât în interiorul grupului, cât și cu orice persoană care se alătură sau cu care lucrăm împreună. Ideea este că ok, asta face o dată și grupul mai rezilient, dar și creează în acest oraș niște relații de încredere între oameni, că putem lucra împreună. Asta vine, într-o măsură și din reflecția mea ca exemplu, fiind niște rețele, să zic relativ mici în Cluj.

M: [00:36:27.59] Așa că, de exemplu, dacă există niște mari conflicte într-un grup de genul, ajung să afecteze din punct în punct și alte grupuri și alte persoane. Și spargerea unui grup pe motive de genul acesta pot ajunge să demotiveze foarte multă lume. Așa că cumva mi se pare că trebuie asumată foarte serios responsabilitatea de încredere și să încercăm să lucrăm împreună în niște condiții care să fie ok pentru toată lumea. Aș plusa pe partea asta. Că de multe ori e o muncă foarte invizibilă și e o muncă care de multe ori, când vine vorba strict de acțiuni sau de a face lucruri, este o chestie care nu este foarte discutată. Adică e partea mai puțin strălucitoare, să zic, a acțiunii, dar care fac acțiunea să meargă. Și nu numai acțiunea, să meargă aceste relații dintre noi să continue și să ne permită să lucrăm împreună și să aducă alte persoane împreună.

M: [00:37:27.13] Adică un grup poate să continue, chiar din nefericire, și dacă există niște relații de lucru toxice între oameni, însă persoanele noi nu se vor putea integra în acest grup și pe foarte bună dreptate. Și atunci speranța mea este pornind și de la ideea aceea că orice revoluție informează următoarea revoluție, este că este foarte important ca grupul să își asume responsabilitatea de a crea niște relații interpersonale și niște relații de muncă oneste și care să fie ok pentru toată lumea. Pentru că asta va afecta pe toată lumea. Fie că își asumă sau nu, asta va afecta pe toată lumea. Și atunci e foarte important chestia asta, să fie asumată, luată în vizor și tratată ca o problemă de mare seriozitate.

R: [00:38:15.50] Aș mai adăuga, pornind de la ce ai zis. Mă gandeam ca e o munca constanta până la urmă. Adică un PAC nu presupune propriu-zis doar ediția respectivă. Acea saptamana ne ia nouă de luni până vineri de popularizat și distribuit afișe și flyere și apoi gătit și mâncat în acel weekend. Și este și aceasta munca constanta de organizare și planificare, căci dacă se dorește aceasta continuitate, se va face un grup de organizare care trebuie si sa se intalneasca periodic se discută atât chestii practice. Noi discutăm, spre exemplu, de fiecare dată așa feedback pe componente, cum a fost în piețe, cum a fost la gătit, ce am putea îmbunătăți? Dar si lucruri legate de cum putem face comunicarea între noi mai ok, cum putem să ne îmbunătățim procesele de organizare și diverse alte aspecte care, da, fac sa spun ca este dincolo de aceasta dupa-amiaza foarte frumoasa de socializare, de este nice, vii si sa gatim impreuna si sa mancam impreuna, este si aceasta munca continua, care, da, este adesea invizibilă.

R: [00:39:33.69] Iată și ce aș mai adăuga, mi se pare foarte importantă și a doua componenta, Nu bombe, pe care uneori mi se pare ca nu ni se pune accentul suficient. De asta pentru mine cel puțin hrană, nu bombe vine și cu nevoia aceasta de activism împotriva unei culturi a războiului. Împotriva acestui discurs al militarizării, care vedem că astăzi este foarte, foarte accentuat. Și mi se pare important să fie găsite tot timpul diverse soluții, astfel încât, dincolo de după-amiaza respectivă, de mancat impreuna să fie propagat și acest mesaj complementar, împotriva războiului. Noi, spre exemplu, ce am făcut la un moment dat pentru a încerca sa discutam mai mult despre asta, a fost sa integram un PAC la un protest pentru Palestina. La finalul protestului am servit mancare și s-a si ținut în timpul protestului un discurs despre ce este Hrana, nu bombe si de ce am ales sa le combinăm în acel moment.

cristi: [00:40:43.64] Cumva, în timp ce spuneați amândoix despre nevoia aceasta de atât legat de rezolvarea conflictelor interne de colectiv, precum și cele externe, imediate. Sau în partea aceasta anti militaristă. Cumva mi-a trecut prin cap o analogie mai amuzantă ca în anii 90, la Cluj apărea această schemă piramidală numită Caritas -- caritate. Iar acum, în anii 2020, se formează această schemă piramidală socială, în sensul în care vine de la om, mai aduci încă un om cu tine, mai acea persoană, mai aduce încă două persoane și așa mai departe, care se va numi Solidaritate. În loc de Caritas. Și că aceasta nu va da eșec, nu va produce mai mult rău decât a făcut-o în anii 90.

cristi: [00:41:32.64] Dar da, cu aceste adăugiri pe care le-ați spus mi se par destul de importante. Exact pentru că subliniază ce ați spus, că o acțiune care se întâmplă de luni până vineri nu înseamnă doar de luni până vineri acea acțiune, ci este, până la urma urmei, o muncă constantă și perpetuă. Atât între indivizi, cât și între grupuri. Până la urma urmei, discuția despre PAC sau despre hrană, nu bombe, este o discuție în sine mare, pentru că cred că aduce sub semnul întrebării foarte multe din valorile promovate în cadrul societății de către diverse entități. Din partea mea, acestea erau întrebările pe care le-am vrut eu cumva să le punctez. Dacă mai există ultime cuvinte, ultime lucruri pe care aș vrea să le mai spuneți?

R: [00:42:17.84] Înainte să finalizăm. Mi-am mai amintit acum de o chestie foarte importantă pe care aș vrea să o adaug. E mai degrabă ceva destul de practic, ce ține de organizarea la fata locului, organizarea pe teren concretă a PAC. Dar poate este important de menționat, căci ajută mai ales persoanele care și-ar dori să preia această inițiativă și să o adapteze, bineînțeles, contextului lor și propriilor resurse și disponibilități. Depinde, bineînțeles, și de ce preferințe au persoanele legate de cum să se organizeze. Mie, spre exemplu, îmi plac în general chestiile mai structurate, mă ajută puțin să mă organizez dacă sunt lucrurile mai clare. Și în ideea asta la PAC avem un tabel în Excel, care este documentul nostru organizatoric principal și singurul de altfel. Adică este acest tabel pe care îl folosim la fiecare ediție ca să putem să ne organizăm intern.

R: [00:43:37.31] Este un tabel cu responsabilitățile PAC, cu rolurile necesare pentru a organiza ediția respectivă. Mai avem un tabel cu locurile de promovat, unde se pun afișe, unde se merge cu flyere și cine face asta? Și ca să se știe, să nu meargă două persoane în același loc, în același timp. Mai avem un checklist pentru ziua de duminică, când are loc PAC-ul propriu-zis. Și acesta e foarte important, pentru că este împărțit pe componente, dar și pentru echipa care servește mâncare, pentru echipa care servește ceai și prăjituri, pentru persoana care se ocupă de întinderea bannerelor PAC, pentru persoana care ține atelierul și pentru fiecare dintre aceste componente există o lădiță cu diverse materiale necesare. Care ar fi bine să fie verificate cu o seară dinainte sau dacă e mai devreme, cu atât mai bine, pentru că sunt acolo lucruri foarte necesare, care dacă îți lipsesc la fața locului, e mai complicat.

R: [00:44:59.22] Apoi, spre exemplu, polonic sau mănuși de unică folosință sau diverse. Și ajută foarte mult acest checklist, pentru că atunci seara, când gătești sau dimineața, când pregătești toate cele necesare și le încarci pentru a merge cu ele în piață, poate fi puțin stresant că se strâng multe lucruri de făcut și poți uita foarte ușor ceva care să-ți fie foarte necesar de fapt, dacă nu le ai așa scrise undeva. La un moment dat, la o ediție, spre exemplu, țin minte că noi am uitat să luăm lădițe puse cu saci de gunoi, ca sa poata oamenii sa arunce farfuriile de unică folosință pe care nu le mai folosesc. Și da, ajută și acest checklist. Mai avem apoi un tabel pentru cheltuieli, la fel util pentru organizarea internă. Unde trecem, cine ce a cumpărat, dacă e nevoie, urgent în ziua de gătit, de ulei. Rămânem fără și merge cineva și ea, ca să poată fi apoi decontat din acești bani pe care îi avem în urma donațiilor de care ziceam mai devreme.

R: [00:46:17.33] Mai avem și un ultim tabelaș cu diverse cerințe de la oameni pe care sa le prioritizăm apoi sau sa incercam sa le avem în vedere. Deci, cumva aici sunt trecute nevoi comunicate de persoanele de la PAC la fața locului, atunci. A-și reveni un pic și aș mai insista doar pe prima parte, pe care doar am menționat-o. Foarte important acest tabel cu responsabilități PAC, cu rolurile necesare la fața locului. Pentru că în funcție de astea se decide și dacă ediția respectivă va fi Hrană, nu bombe sau va fi o ediție completă. PAC. Deci, cu toate toate componentele despre care povesteam mai devreme -- și mâncare, și prăjituri, și atelier, și haine și produse de igienă. Pentru că vă puteți imagina, pentru a acoperi toate acestea e nevoie de destul de multx oameni.

R: [00:47:25.82] Ajută să completăm acest tabel cu cel puțin o săptămână înainte de ediția în curs de organizare. Și ca să putem hotărî ce vrem să facem și să vedem dacă mai e nevoie de alte persoane și să mai dăm un strigăt în randul prietenilor, să se alăture. Însă, după cum ziceam si mai devreme, recent am discutat despre chestia asta. Nu? Chiar dacă se strâng mai puține persoane pentru o ediție, să ne reorganizăm în funcție de asta și să nu renunțăm la ideea de a găti doar pentru că suntem, nu știu, cinci oameni și e prea puțin și să gătim acești cinci oameni, dar să facem mai puțină mâncare și să mergem cu o oală într-un singur loc si sa distribuim mancare. Adică tocmai pentru a prioritiza Constanța asta și întâlnirile mai dese cu oamenii.

R: [00:48:27.36] Iar rolurile care sunt trecute aici sunt si acestea pentru gătit, despre care am zis deja, cine vine la gătit. Și de obicei chiar sunt oameni. Pentru că fiecare mai aduce câte câte un prietenx și se strâng. Sunt apoi roluri la fața locului, persoanele care servesc mâncarea și este important și că există un anumit număr de persoane necesar pentru a îndeplini rolul respectiv. Spre exemplu, de regulă, cum ziceam, că practic avem un meniu complet, cu toate felurile de mâncare, de obicei așa se întâmplă. E nevoie de 3 persoane la mâncare, apoi 2 sau 3 persoane la ceai și prăjituri. Mai e nevoie de persoane care să fie puțin responsabile de partea de haine și de produse de igienă. Dacă există o persoană care să pună muzică și să întindă bannerele, apoi după PAC persoanele care participă la curățenie, persoane la fața locului care să povestească despre PAC, să împartă flyere, să fie buddy pentru oameni noi care se alătură. Sunt important de avut în vedere, cum ziceam, mai ales că anumite decizii legate de organizare se iau și în funcție de aceste disponibilități exprimate.

R: [00:49:57.59] Însă să nu intru în prea multe detalii, pentru că, așa cum ziceam, e ceva destul de practic și nici nu știu cât poate fi înțeles așa prin povești. Și cred că vezi mai degrabă când începi să te organizezi direct și să faci asta. Vezi și ce ai nevoie și câți oameni îți trebuie și cum merge și de ce ați mai avea nevoie în plus. Sper sa ajungă la cat mai multe persoane aceste informații și sper ca să fie organizat PAC de cat mai multx. Cred ca mai ales în vremurile pe care le trăim, PAC este genul de muncă politică foarte necesară care e nevoie sa fie făcut cat mai des de fapt și în cât mai multe locuri. Pentru ca we need each other si noi suntem ceix care avem puterea de a ne ajuta si a forma aceste comunități de ajutor reciproc, prin care putem sa ne sprijinim unx pe altx. Ajutorul reciproc este răspunsul. Nu? Și le doresc tuturor ascultătorxlor multă putere și reziliență și forța de organizare de care ziceam. Pare că vom avea nevoie foarte, foarte mult în următoarea perioadă. Multă energie revoluționară să avem și să aveți cu toțx.

M: [00:51:41.79] Mulțumim foarte mult! Doresc să transmit tuturor persoanelor care ascultă, gânduri bune. Mult spor, multă baftă în toate acțiunile pe care le fac. Trebuie să le transmit solidaritate. Dacă sunt interesate de acțiuni de genul, pentru idei putem discuta, putem fi ca grup contactatx prin rețelele sociale, de exemplu, ca Instagram sau Facebook. Dacă oricine dorește să se alăture este binevenitx. Și, de asemenea, este binevenită orice inițiativă de a crea în contextul local chestia asta. Multă baftă tuturor care ascultă și multă solidaritate.

R: [00:52:25.92] Mulțumim pentru invitație și pentru posibilitatea de a mai promova și astfel mesajul PAC și viziunea.

cristi: [00:52:35.36] Cu siguranță vom pune și linkurile către social media și nu doar. Vom căuta mai multe resurse, poate vom găsi și vom putea să punem o serie de linkuri mai degrabă pentru cine dorește să intre mai mult în detaliu legat de aceste acțiuni. Vă mulțumesc și eu încă o dată. Și da, nu știu ce se spune la final. Da. Mult spor, Multă baftă!

NPC: [00:52:58.91] [colaj outro]

robi: [00:53:06.11] Asta a fost episodul de azi despre Piața Autonomă Cluj. Mai multe informații despre PAC și momentele când se ține în Cluj PAC-ul puteți afla de pe pagina de social media de pe Facebook și Instagram ale PAC-ului. Ceea ce o să găsiți în descrierea episodului. Arta episodului e bazată pe visualsurile clasice Food not bombs, în varianta în care sunt folosite de PAC Cluj. Iar muzica este piesa în Napocalipsa de Bezna Minții. Dacă vă place ce facem și ați vrea să ne susțineți, vă rugăm să interacționați cu episodul pe platforma unde îl ascultați, fie pe Social Media sau pe Spotify, SoundCloud etc. Atât pentru azi, până data viitoare, take care. Vă pup!

NPC: [01:04:36.77] [piesa: Napocalipsa, de Bezna Minții]